Vrei la cinematograf?

        Filme
          Actori, regizori, scenaristi, producatori
            vezi toate rezultatele »

            Camera secreta

            Home » Camera secreta » Estival: top 10 filme mediteraneene

            Camera secreta

            • Festivalurile de azi
            • Biografice
            • Cronica de film
            • Interviu
            • Premierele lunii
            • Saga Amurg
            • TOP "Cei mai ..."
            • TOP "Cele mai ..."

            Bloguri partenere

            • CineAmator

            Reviste partenere

            • Revista 2
            • Revista 1
            • Revista 3

            10 august 2017

            Categorii:

            În august, luna vacanțelor și-a căldurilor sezonul plajelor se extinde și pe film. Un Top de filme pe cât de variate pe atât de centrate pe Marea Mediterană și pe cele care au loc printre pini și palmieri, pe plaje se cerea făcut.

             

            Fie că sunt vesele sau brutale, estivale sau chiar iernatice filmele acestea 10 îți pot stârni  amintiri și planuri de vilegiatură la maluri de Mediterană. Din Spania până la turci și din Maroc până prin Napoli tărâmurile din jurul mării au fost filmate și adorate și de profesioniști, nu doar de amatori aflați în vacanță. Care sunt piesele de rezistență? 

             

            Mamma Mia! (Phyllida Lloyd, 2008)

             

             

            Preluat de pe scenele Broadway-ului cu șlagărele suedezilor de la Abba și dotat cu Meryl Streep și-o insulă grecească muzicalul Mamma Mia! a rupt inimi și a rupt și la box-office. Rețeta de succes nu se rezumă doar la melodrama amoroasă  și hiturile evergreen care izbucnesc cu o viteză uimitoare din personajele sosite pe insulă pentru nuntă. Mai contează și povestea ușor de înțeles și fix cât de siropoasă trebuie să fie un scenariu de film muzical. În săptămâna de dinaintea nunții viitoarea mireasă (Amanda Seyfried) aduce fără șrirea mamei (Meryl Streep) 3 invitați (Pierce Brosnan, Colin Firth și Stellan Skarsgård ) foarte speciali și foarte secreți la hotelul familiei. Fiecare din cei 3 ar putea fi tatăl protegonistei.

             

            Pentru mai multă muzichie amplasată pe insule mediteraneene faceți apel la clasici: Nașul 2 are un prinos de muzici semnate de Nino Rota (dar nu a fost deloc filmat la mediterană, deși acțiunea are loc în Sicilia). Zorba Grecul a făcut cunoscute pretutindeni piesele de folclor muzical grecesc culese de Mikis Theodorakis (și da, chiar a fost filmat în Creta).

             

             

            Vicky Christina Barcelona(Woody Allen, 2008)

             

             

            Două turiste tinere și plictisite (Scarlett Johansson și Rebecca Hall), un loc idilico-mediteraneean (Barcelona și Catalonia), un interes amoros comun (Javier Bardem) dotat cu toate seducțiile unui macho-man și latino lover (inclusiv o fostă soție suferindă de demențe isterico-criminale, jucată de Penélope Cruz). Aventura lui Vicky și-a Christinei pe coasta Spaniei este un hit indiscutabil pentru spectatorii care nu-și refuză comediile romantice amare și pline de poante. Având în vedere că numai numele din distribuție sunt muy caliente filmul nu aveam cum să nu intre în lista aceasta.

             

            Pentru mai mult erotism hispanic vedeți cu încredere un alt film amplasat prin mediterană, Lucia y el Sexo (Julio Medem, 2001) sau de ce nu Habitación en Roma (tot Medem, 2010).

             

            Blind Sun (Joyce A. Nashawati, 2008)

             

             

            Mediterana, pe care mai toate festivalurile de film o includ în ultimii ani în selecțiile prin selecționarea de pelicule militante și mustinde de empatii despre imigranți și nefericirile lor nu-i un loc propice doar amorului și muzicii. Se întâmplă și chestiuni neplăcute chiar pe cele mai scăldate de soare și sărutate de mare insule și plaje. Blind Sun este un thriller psihologic, considerat de mulți ca fiind und film de groază și mister : în viitorul apropiat un refugiat afgan este angajat de o familie de francezi bogați să aibă grijă de vila, piscina și pisica pe care bogătanii nu le folosesc pe durata întregii veri. Rămas singur pe insula grecească cu vila și piscina francezilor protagonsitul începe s-o ia razna. De la soare? De la propriul său trecut chinuit? Să fie vreun amestec al supranaturalului?

            Construit cu finețe și fason vizual maximal Blind Sun este atipic pentru valul de filme corecte politic cu refugiați veniți peste mediterană, din Africa. Pentru

            cel mai bun film pe tematica imigranților clandestini și-a lucurilor pe care le lasă în urmă și-a lucurilor pe care le aduc cu ei testați Mediterranea (Jonas Carpignano, 2015).

             

            Malèna (Giuseppe Tornatore, 2000)


             

            Melodrama siciliană a lui Tornatorre a frânt inimi și în anul premierei și în cele aproape două decenii care au urmat. Povestea prea-frumoasei Malèna, pe care toți bărbații o doresc și toate femeile o urăsc este mai mult decât o fantezie de epocă centrată pe senzualitatea doamnei Bellucci. Este un film despre un moment extrem de greu din istoria Italiei (deceniul 4, al doilea război mondial, cu toate ororile și compromisurile lui) și despre destinul, melodramatizat cu excelență cinematografică al unei femei care are mai mult de suferit decât de câștigat de pe urma frumuseții sale.

             

            Pentru un surplus de Bellucci amplasată în timpul celui de-al doilea război mondial apelați cu încredere la Sanguepazzo (2008), biopic al unora dintre cei mai controversați actori ai epocii fasciste.

             

             

            The Talented Mr. Ripley (Anthony Minghella, 1999)

             

             

            Thriller despre prietenie, crimă, dragoste și, poate chiar în primul rând, Italia aceea frumoasă ca în vederi și cărți poștale. Cel mai surprinzător film din cariera lui Matt Damon și o primă incursiune prin peninsula italică pentru viitorul Young Pope, pe atunci doar junele actor Jude Law. Ecranziare admirabilă a unui roman tăios și misterios scris de Patricia Highsmith filmul lui Minghella este centrat pe un ricoșeu criminal al idealului de vacanță luxoasă în italia mustindă de dolce vita de care sufereau toți vesticii cu bani.

             

            Dacă aveți poftă de #vintage sau pur și simplu chef de un studiu comparativ între 2 filme cu subiect comun, trebuie să știți că prima ecranizare a romanului Patriciei  Highsmith a fost filmată în 1960, de francezul René Clément, cu nimeni altul decât Alain Delon în rolul principal. Filmul se intitulează Plein Solei (sau Purple Noon, în traducerea englezească).

             

            Summer Lovers (Randal Kleiser, 1982)

             

             

            Ce-ar fi putut să mai facă Randal Kleiser, un regizor reputat pentru filme de succes maxim cu/de tineret după Grease (1978) și The Blue Lagoon (1980)? Summer Lovers, un filmuleț cumva juvenil, în mod cert sexy, poate nițel exploitation și cu certitudine memorabil despre un menaj a trois pe-o insulă grecească. Michael (Peter Gallagher) și Cathy (Daryl Hannah) sunt tineri, foarte îndrăgostiți și deloc reticenți când vine vorba de a o include pe Lina (Valérie Quennessen) în zilele și nopțile lor erotice petrecute pe o insulă din Marea Egee.

            Suficient de tineresc, natural și credibil cât să convingă emoțional, cu nudități insulare și-un optimism suspect când vine vorba de posibilitățile amoruruilor nonconformiste Summer Lovers este responsabil pentru o bună parte din turismul 80ist din Grecia. Că nu toți fanii și nu toate fanele filmului și-au găsit marele amor (fie el în 2 sau 3) pe insulele grecești este evident.

             

            Pentru alt film sexy, de data aceasta sexploitation în formă pură puteți căuta The Angel and the Beasts (aka Triangle of Lust, 1978) al lui Hubert Frank, specialist notoriu în epocă pentru filmele sale erotice. Ce-i drept, aventura unei parașutiste (!) devenită prizonieră și sclava unui grup de comando din Insulele Canare, nu are prea multă treabă cu Medietrana, nici nu debordează de optimism. Dar trecerea timpului a făcut din el un film-cult și este în continaure un trash-fest adorabil, căruia nici nu-i poți lua în nume de rău scăpările masive.

             

            La Piscine (Piscina, Jacques Deray, 1969)

             

             

            Dacă mai aveți vreo nelămurire apropos de statusul de ”monștri sacri” de care se bucură în continuare Alain Delon și Romy Schenider vedeți piscina lui Deray. Un Thriller cu T mare, mustind de psihologie fină și pulsând de-o carnalitate memorabilă în care un el și-o ea își joacă furiile pasionale cu efecte nefaste pentru terțe personaje. Jean Paul (Alain Delon ) și Marianne (Romy Schneider), un cuplu încă îndrăgostit, dar aflat în criză primesc vizita lui Harry (Maurice Ronet) fost amant de-al ei și a fiicei acestuiai, Penelope (Jean Birkin). Coasta italiană a mai văzut gelozii rampante și pulsiuni erotice de neîngrădit, dar cele care au loc în jurul acestei piscine fac ca multe filme declarat erotice să pară copilării de grupa mică.

             

            Pentru remake apelați cu încredere la A Bigger Splash (Luca Guadagnino, 2015), cu Tilda Swinton, Matthias Schoenaerts și Ralph Fiennes în rolurile principale.

             

            Gomorrah (Matteo Garrone, 2008)

             

             

            De ce fix Gomorrah din toate filmele cu și despre mafia italiană? Pentru că este feroce și poetic, pentru că are la bază unul din cele mai puternice romane despre mafie scris vreodată (de Roberto Saviano, tradus și în română) pe care îl ecranizează cu un fler diabolic. Mizele sunt mai mult decât o simplă aventură mafioată pusă în registrul de cinema al unui thriller dramatic. Ce face Garrone este un portret al unor indivizi din mafie (din epicentrul ei, de la periferriile și de pe tot cuprinsul imperiului crimei organizate) pe care le juxtapune pentru a explica spectatorului cum funcționează mafia, cât de adânc este înfiptă în însăși textura socială a sudului italian și mai ales cum și-a întins tentaculele.

            Filmat în Napoli și prin împrejurimile orașului (în care romancierul Saviano nu mai are acces, fiind după publicarea Gomorrei unul dintre cei mai vânați oameni din Italia) filmul lui Garrone nu scutește pe nimeni și nu scuză nimic într-un spectacol cinematografic de impact maxim.

             

            Dacă vis e pare prea dur Gomorrah puteți sampla viața napoletană din Reality (2012) comedia regizată de Garrone despre un amărât căruia participarea la o preselecție de Big Brother îi ia mințile.

             

            Le mépris (Disprețul, Jean Luc Godard, 1963)

             

             

             

            Un scenarist francez (Michel Piccoli) cu o nevastă senzuală și nemulțumită (Brigitte Bardot, wow). Un producător american (Jack Pallance) și un regizor german de geniu (Fritz Lang jucându-l chair pe Fritz Lang). O ecranizare ambițioasă în curs de filmare pe o insulă mediteraneeană, acolo unde și scenaristul și producătorul ratează, frumoasa soție explodează de furii senuzale, iar Odiseea, pe care Lang o ecranizează nu a arătat mai bine decât o întrezărim prin filmul lui Godard. Un film luxos în Technicolor, senzual și intelectual din personaje și preocupări. Capodoperă pentru amatorii de cinema, iubitorii de frumos și în mod categoric unul din filmele acelea pe care fie le îndrăgești fie le detești. Disprețul, ca dramă psihologică și ca (film despre) cinema nu are cum lăsa spectatorul indiferent, și ca orice peliculă destul de puternică încât să fie capodoperă, nu se poate șterge din memorie.

             

            Pentru  un surplus de cadre cu Brigitte Bardot jună și memorabil de senzuală suferind drame amoroase pe țărmuri mediteraneene apelați cu încredere și la Et Dieu Crea la Femme (aka And God Created... Woman, Roger Vadim, 1956 ) și la Manina, la fille sans voille (aka The Girl in the Bikini, Willy Rozier, 1952)

             

             

            Satyricon (Federico Fellini, 1969)

             

             

            Splendoarea păgână a Mediteranei de dinainte de Era Noastră nu a fost vreodată mai năucitor de frumos invocată în vreun film. Pornind de la fragmente dintr-un roman scris în timpul domniei lui Nero, două milenii mai târziu Fellini nu-și refuză nici miturile, nici senzualitatea, nici umorul, nici demnitatea pe care spațiul și civilizația romană le-au lăsat în urmă. Periplul a doi protagoniști romani pe țărmurile mării lor îi aduce în miezul aventurilor și miturilor dintr-o epocă în care miracolul și bizarul, grotescul și sublimul coexistau pretuntindeni. Un film miraculos, care invocă ritualurile și miturile fundamentale ale spațiului meditereanean.

            Pentru un surplus de antichitate greco-romană puteți încerca oricare din puzderia de filme ”peplum” italienesști ale deceniului 6. Sau puteți merge la sigur, cu Herrcules in the Haunted World al maestrului Mario Bava.

             

             

             


            Pentru mai multe detalii despre filme întră pe site-ul nostru http://filmsi.ro şi abonează-te la canalul Youtube FilmSi Channel.

            Comenteaza subiectul

            Nume
            Email
            Comentariu
            Pentru a publica mesajul va rugam introduceti in spatiul liber codul de mai jos


            Toate campurile sunt obligatorii.
            Adresa ta de e-mail nu va aparea pe site
            Abonare newsletter

            Aboneaza-te la newsletterul FilmSi pentru a primi pe e-mail stirile care te intereseaza.

            Nici noua nu ne place spamul, asa ca iti garantam ca nu vom da email-ul tau altora.

            Abonarea s-a facut cu succes!