Vrei la cinematograf?

        Filme
          Actori, regizori, scenaristi, producatori
            vezi toate rezultatele »

            Camera secreta

            Home » Camera secreta » Clientul – Un thriller pe interior

            Camera secreta

            • Festivalurile de azi
            • Biografice
            • Cronica de film
            • Interviu
            • Premierele lunii
            • Saga Amurg
            • TOP "Cei mai ..."
            • TOP "Cele mai ..."

            Bloguri partenere

            • CineAmator

            Reviste partenere

            • Revista 2
            • Revista 1
            • Revista 3

            Premiat la Cannes pentru scenariu (Asghar Farhadi) și interpretare masculină (Shahab Hosseini), The Salesman – varianta engleză a originalului iranian Forushande, e un thriller psihologic rafinat și precis care pune relațiile dintr-un cuplu pe fundalul societății iraniene de azi. Din păcate, distribuitorul român a ales titlul Clientul - deși a mai rulat la noi un film tradus astfel, The Client (1994, de Joel Schumacher, cu Susan Sarandon), ignorând astfel paralela pe care filmul o face cu clasica piesă a lui Arthur Miller Death of a Salesman (1949), tradusă la noi prin Moartea unui comis-voiajor.

             

            Motivul pentru care cineastul iranian Asghar Farhadi a ales piesa lui Miller nu devine vizibil decât mult după jumătatea filmului. Povestea debutează cu un moment aproape apocaliptic, în care clădirea unde locuiesc eroii filmului, Rana (Taraneh Alidoosti) și Emad (Shahab Hosseini), e pe punctul de a se prăbuși. Cumplitul eveniment care, din fericire, nu se soldează cu victime, e important însă și pentru poveste, și pentru economia emoțională a filmului, el fiind o metaforă a tribulațiilor prin care cuplul va trece de-a lungul filmului.

             

            Decizând că nu mai pot locui într-o casă nesigură, Rana și Emad se mută provizoriu într-un apartament mai prost, dar solid, oferit de un coleg de trupă. Cei doi sunt intelectuali (Emad predă literatură la liceu), iar în timpul liber fac teatru de amatori – fiind în repetiții cu Moartea unui comis-voiajor.

             

             

            Adevăratul șoc are loc la puțin timp după mutarea în apartamentul care anterior fusese ocupat de o femeie cu copilul ei (încă mai sunt lucruri de-ale lor prin casă), când Rana e descoperită într-o seară de către Emad bătută sub duș până la sânge. Traumatizată, femeia se închide în ea, refuză să dea detalii sau să meargă la poliție, în vreme ce Emad e tot mai rănit în orgoliul lui masculin (n-a putut să-și protejeze soția, n-o poate ajuta, nu știe cum să-i vorbească, nu știe exact ce s-a întâmplat) și începe o detectivistică pe cont propriu ca să afle vinovatul pentru ca în paralel să aibă tot mai puțină încredere în Rana.

             

            Avem, deci, de-a face cu un fel de revenge story ca dramaturgie (Emad caută indicii, le găsește, merge pe fir, etc), dar ce e interesant e că pe Farhadi nu-l interesează firul narativ – cine e făptașul, cum arată, dacă și cum va fi răzbunat- , ci transformările psihologice prin care trece relația soț-soție și bărbat-femeie. Asta într-o țară cum e Iranului, unde poziția bărbatului și cea a femeii sunt strict delimitate, cu alte cuvinte cei doi sunt obligați sa joace roluri foarte stricte, și unde, după cum se vede, încrederea în autoritățile statului e destul de redusă.

             

            Când cei doi află că fosta chiriașă își câștiga existența din prostituție se leagă o paralelă cu piesa lui Miller unde fiul comis-voiajorului află la un moment dat că tatăl său se vedea cu o prostituată. Celelalte legături dintre piesă și film sunt mai subtile și au legătură nu cu piesa în sine, cât cu faptul că ea se suprapune ca un calc peste film pentru a ne face să-i vedem pe eroi ca pe actorii propriei lor existențe. Firește, eroii filmului sunt la rândul lor niște personaje imaginate de Farhadi, dar acest joc de oglinzi e folosit pentru a vorbi despre societatea iraniană care, din pricina cenzurii, nu poate fi criticată pe față. Nu e întâmplător nici că una dintre oglinzi e o piesă din Lumea Liberă.

             

             

            Dacă cinematografia română, de pildă, dezvoltase un întreg limbaj metaforic pentru a putea exprima sub comunism inexprimabilul, Farhadi (ca să nu pățească precum Jafar Panahi care nu mai are voie încă vreo 10 ani să facă film), se folosește de povești contemporane aparent benigne în care pune accentul pe relațiile dintre personaje. În About Elly (2009, Premiu de regie la Berlin) e vorba despre o fată care dispare la mare și pe care prietenii încep s-o caute, dar curând povestea se mută de pe misterioasa dispariție pe celelalte personaje. A Separation (2011, Ursul de Aur la Berlin, Oscar pentru film străin) e povestea unui cuplu contemporan care vrea să se despartă și e un film foarte vorbit, viu și intens în care mecanismele sociale sunt suprinse prin intermediul relațiilor dintre membrii familiei. Un neorealism à la Cristi Puiu, și probabil nutrit din el, dar mai rafinat, mai calculat și mai precis.

             

            În 2013 Farhadi a făcut primul film în străinătate, Le Passé / The Past, producție franceză pentru care Bérénice Bejo a fost premiată în Competiție la Cannes, unde un bărbat iranian se reîntoarce în Franța ca să divorțeze de soția lui, prilej să intre într-un mecanism relaționar complicat care repune relația lor pe tapet. Le Passé nu era prea strălucit, dar The Salesman e o revenire de formă pentru Farhadi care a ajuns la o atât de mare stăpânire a mijloacelor încât nimic nu e în plus sau în minus pe ecran. De aici poate și ușoara lui detașare emoțională și impresia că e perfect manufacturat, dar destul de rece. Filmul merita poate mai mult Premiul de regie în locul celui de scenariu pentru că e o demonstrație aproape matematică de film bine condus pe dinafară pentru a a-i da forma ideală pe dinăuntru. Suspansul care face din el un thriller n-are legătură, așadar, cu narațiunea, ci se creează în interiorul personajelor. Categoric, un film de văzut.

             

            Trailer:

             

            Comenteaza subiectul

            Nume
            Email
            Comentariu
            Pentru a publica mesajul va rugam introduceti in spatiul liber codul de mai jos


            Toate campurile sunt obligatorii.
            Adresa ta de e-mail nu va aparea pe site
            Abonare newsletter

            Aboneaza-te la newsletterul FilmSi pentru a primi pe e-mail stirile care te intereseaza.

            Nici noua nu ne place spamul, asa ca iti garantam ca nu vom da email-ul tau altora.

            Abonarea s-a facut cu succes!