Vrei la cinematograf?
        Filme
          Actori si regizori
            vezi toate rezultatele »

            CONTUL MEU

            Creeaza cont

            Alita: Battle Angel, o călătorie vizuală epică şi hipnotizantă care lasă o urmă serioasă de mister în spate

            13 februarie 2019, Autor: Alexandra Malachi
            Camera Secreta
            Articolele cele mai citite
            Aboneaza-te la Newsletter

            Aboneaza-te la newsletterul FilmSi pentru a primi pe e-mail stirile care te intereseaza.

            Abonarea s-a facut cu succes!
            Autori Filmsi
            Am gasit Pentru tine

            După o așteptare îndelungată, am urmărit cu sufletul la gură să ajungă în cinematografele noastre noul sci-fi la care au lucrat împreună James Cameron și Robert RodriguezAlita: Battle Angel - un lungmetraj bazat pe cea mai populară serie manga din istoria culturii japoneze de la Ghost in the Shell încoace.

             

             

            Am cunoscut-o, în sfârșit, pe Alita, adusă la viaţă de Rosa Salazar, îngerul războinic cu ochi uriași și pătrunzători, iar impresia generală mă îndeamnă să vă recomand să nu ratați acest SF distopic după premiera pe marile ecrane.

             

            În primă fază, e destul de evident că succesul Alitei se va datora cu precădere geniilor din spatele camerelor care s-au ocupat de efectele speciale. Asta și pentru că personajul principal e creat în totalitate pe calculator, într-o lume realizată, în principal, tot pe calculator. Și, așa cum am constatat cu proprii ochi, au făcut o treabă destul de bună.

             

             

            Alături de actorii în carne și oase, plus aliaje metalice de multe ori, protagonista noastră cu ochi mari arată de-a dreptul fascinant, cu trăsăturile exagerate caracteristice filmelor japoneze.

             

            Acțiunea e plasată într-un viitor distopic și întunecat al tehnologiei, iar asta se vede încă de la prezentarea bine-cunoscutului logo 20th Century Fox, care se transformă într-un 26th Century Fox aflat într-o stare avansată de degradare, detaliu pe care îl consider destul de demn de apreciat.

             

             

            Așa ne teleportează Cameron și Rodriguez direct în anul 2563, la mai bine de 300 de ani după The Fall, Ultimul Război devastator care a lăsat Pământul în ruine și a distrus toate orașele plutitoare, mai puțin unul: Zalem, în care accesul celor de la sol este complet interzis. 

             

            Suntem acum în orașul rău famat Iron în care cyborgii sunt deja o realitate cotidiană și, împreună cu oamenii, duc o luptă continuă pentru supraviețuire cu scopul de a ajunge într-o zi în Zalem.

             

             

            Povestea începe când Ido, jucat - la fel de impecabil cum mă așteptam -de către Christoph Waltz, un medic care își pierduse recent fiica, găsește un corp de cyborg abandonat, în care se află inima și sufletul unei ființe cu un trecut impresionant.

             

            Cu speranța că va reuși să umple golul lăsat de moartea propriei sale fiice, Ido se hotărăște să ia trupul de robot acasă, și să îl readucă la viață.

             

            A fost momentul în care recunosc că imaginea de ansamblu m-a dus imediat cu gândul la o variantă futuristică a unui Pinnochio reinventat.

             

            Alita are un creier uman organic, un corp artificial( creat inițial pentru fiica lui Ido) și ajunge să îl vadă pe Ido ca pe un tată în final.

             

            Gândurile inocente și pline de speranță ale medicului din secolul 26 se spulberă ușor când Alita începe să își aducă aminte cine este de fapt.

             

            Alita învață să își trăiască noua viață, dar Ido încearcă să o protejeze de trecutul ei misterios, în timp ce noul ei prieten, Hugo, o ajută să își recupereze amintirile.

             

             

            Când Alita începe să fie urmărită de forțele mortale și corupte care conduc orașul, ea descoperă un indiciu semnificativ despre viața ei anterioară - e pregătită în permanenţă de luptă și deține o cunoaștere instinctivă a misterioasei tehnici de arte marțiale Panzer Kunst.

             

            După ce găsește și un costum avansat de lupte cu care simte o conexiune imediată, Alita realizează că este singura care poate schimba această lume post-apocaliptică, devenind un înger al morții într-o călătorie inițiatică.

             

            În încercarea de a vă feri de spoilere, îmi permit doar să spun că apare în poveste și noțiunea de vânător războinic, care m-a dus cu gândul la Blade. Cartierul mi-a amintit, deloc surprinzător, de atmosfera din Ghost in the Shell, iar în atitudinea generală a personajului principal am zărit un pic din RoboCop.

             

            Pe lângă toată aprecierea pentru imaginea impecabilă, însă, așa cum se întâmplă cu majoritatea filmelor contemporane, s-ar fi putut umbla mai mult la replici.

             

            În plus, povestea de dragoste umano-androidă e la fel de exagerată precum ochii de păpușă manga ai noului nostru cyborg preferat.

             

             

            Fără detalii suplimentare pe care vă las să le descoperiți singuri, James Cameron a vrut, cel mai probabil, să ne aducă aminte și de celebrul său Titanic cu o scenă importantă de la final.

             

            În ultimele minute avem ocazia să îl cunoaștem și pe Nova – antagonistul - care a controlat de la distanță tot ce s-a întâmplat până acum. Știm doar că se află într-un loc călduț și liniștit în Zalem, orașul din cer, și că nu are replici decât prin intermediul pionilor săi de la sol, ai căror ochi se fac albaștri când apare Nova în peisaj.

             

            Ah. Și aflăm că Nova e Edward Norton, așa că sigur ni se mai pregătește cel puțin o continuare.

             

            Per total, la fel ca în Jupiter Ascending, care din punctul meu de vedere a fost oricum subapreciat la scară largă, Alita: Battle Angel are momente în care povestea pare că se pierde, dar, în ciuda faptului că a părut destul de lung, paleta vizuală hipnotizantă nu îți prea oferă ocazia să îți iei ochii de la ecran.

             

            Merită să îi dai o șansă chiar și numai pentru performanța deosebită a actorilor și... evident, a ochilor ăia imens de mari care acaparează tot ecranul. Plus că distribuţia e plină de laureaţi Oscar: alături de Christoph Waltz îi putem vedea pe Mahershala Ali şi pe Jennifer Connelly.

             

            Am rămas, însă, cu o grămadă de întrebări fără răspuns, mai ales după ultimele scene, cea mai importantă fiind: Când se lansează următoarea parte?

             

             

            Una peste alta, e o experiență demnă de trăit din plin la cinema, mai ales dacă vorbim de IMAX, unde formatul digital amplifică substanțial calitatea imaginii și acuratețea sonorizării, plus că ai ocazia să observi și cele mai mici detalii pe pelicula uriașă din globul IMAX.

             

            Alita: Battle Angel are premiera pe 15 februarie în cinematografele din România și ar fi un mare păcat să nu fie savurat în toată splendoarea pe marile ecrane.

            Comenteaza Subiectul
            Numele tau Email-ul tau Comentariul tau Introdu codul alaturat

            Toate campurile sunt obligatorii.
            Adresa ta de e-mail nu va aparea pe site

            Comentariile Utilizatorilor