Vrei la cinematograf?
        Filme
          Actori si regizori
            vezi toate rezultatele »

            CONTUL MEU

            Creeaza cont

            Cele mai bune 7 filme din 2018 până în acest moment

            20 noiembrie 2018, Autor: Sebastian M. Ceolca
            Camera Secreta
            Articolele cele mai citite
            Aboneaza-te la Newsletter

            Aboneaza-te la newsletterul FilmSi pentru a primi pe e-mail stirile care te intereseaza.

            Abonarea s-a facut cu succes!
            Autori Filmsi
            Am gasit Pentru tine

            Anul este departe încă de a se fi sfârșit, dar nici mult nu mai e – cel puțin atunci când vizează cele mai bune filme de până acum. Încet-încet, ele se vor aranja în topuri anuale, liste de recomandari și preferințele personale ale celor care obișnuiesc să le facă – evident, toate discutabile, în măsura în care orice clasament e cât se poate de subiectiv. Lista de față nu-și dorește să fie un top (încă), ci mai degrabă un calup de recomandari. Sigur că și aceste recomandari vin la pachet cu propriile-mi gusturi și cu perseverența de a vâna în fiecare an cele mai bune filme.  

             

            The Florida Project/ Proiectul Florida (regia: Sean Baker)

            florida

             

            Moonee (Brooklynn Prince), o fetiță precoce de șase ani, își petrece vara cu ceilalți copii care locuiesc în acelasi motel cu ea și mama ei. Trăiesc – desigur – în lumea lor, fiecare zi e o aventură, în timp ce adulții din jurul lor se luptă cu greutăți de tot felul. Contrastul ăsta e aproape devastator de privit – de la prima scenă pâna la ultima, pe care, cu siguranța, n-o vei uita foarte repede. Filmul degajă un umanism și-o empatie venită din construcția unor personaje cărora nu le pasă dacă sînt bogați sau săraci, încât rezultatul caracterologic e covârșitor de realist. Drama "The Florida Project" nu e una superstilizată, e mai degrabă una observațională – regizorul „trage cu ochiul” și studiază emoții și gesturi care transmit spectatorului că micile detalii conteaza în viața adevărată. E o minune de film, cu interpretări formidabile – de la micuța Brooklynn Prince până la administratorul motelului, Willem Dafoe.  

            Vezi aici trailer

             

            Hereditary/ Moștenire diabolică (regia: Ari Aster)

            hereditary

             

            E greu să mai faci astăzi un horror pertinent în care să apelezi la ședințe de spiritism și la apariții supranaturale, plasate când sub tocul unei uși, când în colțurile întunecate ale vreunei camere. De asemenea, drama familială care întâlnește horrorul supranatural nu e ceva nemaivăzut. Iarăși, încălcarea graniței care separă îngrozitoare halucinații de și mai îngrozitoare realități (adică un mix de ceea ce se întâmplă în capul personajelor, adesea instabile psihic sau emoțional, cu ceea ce se întâmplă aievea, în fața ochilor lor) nu e ceva ce filmul horror nu a mai cunoscut sau nu va mai cunoaște. Însă "Hereditary" lucrează cu elementele astea atât de tocite de cinemaul horror într-un ritm atât de apăsător încât reinventează complet toate aceste norme. În plus, e greu de arătat cu degetul spre un alt film horror care discută teme asemănătoare și care încearcă măcar să se ridice la forța remarcabilă a acestui debut. E un film care „arde încet”, nu se grăbește nicăieri, clasicele sperieturi aproape că lipsesc cu desăvârșire, iar senzația pe care o propagă e una de perpetuă și intensă neliniște. Impactul este maxim.

            Vezi aici trailer

             

            Sweet Country (regia: Warwick Thorton)

            sweet

             

            În contextul unor împrejurări nefericite, Sam (un aborigen australian), ucide un om alb. E forțat să fugă cu soția lui în pustietatea deșertului. Se organizează o vânătoare, menită să-l captureze pe asasin, condusă de sergentul Fletcher. Dar pe măsura ce detaliile crimei încep să iasă la suprafață, comunitatea începe să se întrebe de partea cui este cu adevărat dreptatea. Ceea ce este remarcabil la acest western australian, e felul în care Warwick Thorton reușește să resusciteze o poveste clasică – altfel, una destul de recurentă în cinemul western. Acest conflict rasial se manifestă aici printr-o extraordinară forță vizuală (care amintește pe alocuri de imaginea semnată de Roger Deakins în "The Assassination of Jesse James by the Coward Robert Ford") și prin felul în care violența sexuală și psihică propagă empatie și disconfort. Oricum, în general, westernul australian nu e unul tocmai confortabil de privit. Însă acest film, parcă venit de nicăieri, a luat mai toată critica de film pe nepregătite. Nimeni nu s-a așteptat la un western atât de puternic. Personal, am văzut "Sweet Countryacum câteva luni absolut întâmplător, având zero așteptări și vreo două ore la dispoziție.  

            Vezi aici trailer

             

            Lucky (regia: John Carroll Lynch)

            lucky

             

            Potrivit scenariștilor și regizorului John Carrol Lynch, "Luckye o „scrisoare de dragoste” adresată marelui actor Harry Dean Stanton. E o călătorie spirituală a unui batrân ateu de 90 ani; o lungă cugetare asupra mortalității, singurătății și condiției umane. Cu acest film, Stanton își ia adio de la noi – și-o face într-un mare stil. Retragerea lui definitivă, din actorie și din viață, se închide cu un cadru în care actorul ne zâmbește dintr-un plan apropiat, după care se întoarce cu spatele și pleacă. Nu mai are nimic de demonstrat. Bătrânul Harry Dean (altminteri, un actor care nu a simțit niciodată, în niciun fel, să i se confirme celebritatea) a avut, în sfârșit, șansa de a-și exprima convingerile. E un film mic, dar minunat, despre cum un actor își joacă cu adevărat ultimul rol.

            Vezi aici trailer

             

            Dogman (regia: Matteo Garrone)

            dogman

             

            Marcello e un om mic și simplu, a cărui viață se desfășoară în salonul unde îngrijește câini și în jurul fetei lui, Sofia. Însă are o prietenie ciudată cu Simone, un om pe care nimeni nu-l place, și nu e de mirare – e un lungan violent, proaspăt ieșit din închisoare, dependent de droguri, al cărui cuvânt de onoare nu valorează nimic. Omul e o bombă cu ceas, gata oricând să explodeze. Relația dintre ei se schimbă (în urma unui jaf), la fel și raporturile de forță dintre ei. E vremea ca cel mic să arate ce poate. După "Gomorra" (2008), Matteo Garrone demonstrează că încă este singurul care înțelege cu adevărat viața din ghetourile italiene. Însa, spre deosebire de filmul său cu gangsteri de acum zece ani, "Dogman" e mai degrabă o comedie neagră, încărcată de teme întunecate, de interpretări solide – totul clădindu-se pe o compoziție stilistică aproape la fel de violentă, cu diferența că, de data asta, realismul lui brut(al) deține și o doză semnificativă de compasiune. 

            Vezi aici trailer

             

            Sorry to Bother You (regia: Boots Riley)

            sorry

             

            Dacă mi se permite termenul (și nu văd de ce nu!) filmul ăsta e unul social-fantastic. Social este pentru că pune în discuție lupta pentru un loc de muncă mai bun, fantastic este pentru că ceea ce începe ca un film social-realist, sfârșește ca unul pe care nu ți l-ai imagina nici în cele mai întunecate colțuri ale minții tale – adică cu oameni-cai mutanți (da, ați citit bine), care trudesc pentru un CEO dependent de petreceri, atenție și droguri. În plus, el este deținatorul unei agende ascunse, într-o alternativă a lumii nebunești în care oricum trăim. "Sorry to Bother You" e o demență adorabilă ce amintește subtil de "Being John Malkovich", eventual de ceva ce-ar fi putut face Spike Lee dacă ar fi avut măcar vreun strop de umor. Dar, după cum bine știm (în ciuda eforturilor depuse) nu are. O satiră bizara și un trip vizual frenetic, care mustește de umor și originalitate.  

            Vezi aici trailer

             

            The Endless/ Infinitul (regia: Justin Benson, Aaron Moorhead)

            endless

             

            Într-un spirit cât se poate de lovecraftian, regizorii se întorc cu acest thriller fantastic despre doi frați (jucați tot de ei) care recepționează un mesaj misterios pe o casetă video. Asta îi face să reviziteze un cult UFO pe care l-au părăsit cu ani în urmă. Vor reconsidera convingerile cultului, pe măsura ce în tabara în care tocmai ce s-au întors au loc fenomene inexplicabile, generate cumva tocmai de întoarcerea lor. "The Endless" e un film cerebral, posesor de idei care funcționează la atât de multe niveluri încât nu-ți va ieși foarte ușor din cap. Particularitatea acestui impresionant horror-SF realizat cu buget redus rezidă prin faptul ca aproape nimic din ceea ce te aștepți să se întâmple nu va avea loc. În altă ordine de idei… minimalism is more.

            Vezi aici trailer

            Comenteaza Subiectul
            Numele tau Email-ul tau Comentariul tau Introdu codul alaturat

            Toate campurile sunt obligatorii.
            Adresa ta de e-mail nu va aparea pe site

            Comentariile Utilizatorilor