Livada de visini

Cehov strecoară în titlul piesei un simbol definitiv pierdut. Livada cu vișini a familiei reprezintă în sufletele tuturor locuitorilor conacului tinereţea şi fericirea rămase într-un trecut îndepărtat. În acelaşi timp, livada semnifică şi imposibilitatea unei iubiri curate într-un mediu sufocant, lipsit de scrupule. Cehov reia aici tema balzaciană a transferului de putere, de avere.

Stăpâna livezii, Liubov Ranevskaia, bătrână şi dezrădăcinată, trăieşte la Paris, de dragul unui iubit trădător, ajuns la ananghie printre străini. Revine în Rusia, pentru a vinde vişinii. Este aşteptată de Lopahin, un ţăran îmbogăţit, urmaş al robilor de pe moşie, om frust, care cumpără totul pe bani peşin şi care ştie cu exactitate valoarea lucrurilor și a oamenilor. Ranevskaia visează să o mărite pe Varia, fiica ei adoptivă, cu Lopahin. Lopahin are însă alte socoteli. Refuzul brutal al țăranului și eroziunea morală a mediului în care trăieşte, o îmbolnăvesc pe Ranevskaia care se întoarce la Paris.

"Aproape mereu, atunci când se vorbeşte despre "Livada de vişini", se vorbeşte (mai mult sau mai puţin nuanţat) se vorbeşte despre inconştienţa şi inacţiunea în faţa morţii. Cred că există, însă, şi un alt fel de a privi lucrurile - şi asta am încercat noi să facem - acela în care putem citi "Livada de vişini" ca pe un MIC TRATAT DE LUCIDITATE în faţa morţii.(Claudiu Goga)